3 ani într-o Casă Pasivă: Economii reale

Când Alex și Andreea au început să caute o casă în 2022, au avut o singură condiție nenegociabilă: nu voiau să devină „sclavii” casei lor. Nici peste 5 ani, nici peste 20. Văzuseră prieteni și familie cum își consumă bugetul pe facturi de încălzire, reparații urgente și întreținere fără sfârșit. Ei își doreau o casă care să aibă grijă de ei, nu invers.

Trei ani mai târziu, au cifre clare care le susțin decizia. Casa lor Pasivă de 95m² i-a costat în total 3.705 € la energie în 36 de luni. O casă convențională comparabilă în România ar fi costat aproximativ 12.015 € în aceeași perioadă. Diferența, aproape 8.300 €, este bani reali care au rămas la ei. Dar cifrele spun doar o parte din poveste.

De ce au ales standardul Casa Pasivă

Decizia nu a fost, în primul rând, despre economii. A fost despre sustenabilitate, atât pentru viitorul lor, cât și pentru planetă. Alex lucrează în tech, Andreea în marketing. Petrec mult timp în interior, adesea lucrând de acasă. Calitatea aerului, confortul termic și reziliența pe termen lung au contat mai mult decât câțiva euro economisiți lunar.

Nu voiam să ne gândim la casă. Nu voiam să ne facem griji că izolația se degradează, că sistemele cedează sau că prețurile energiei explodează. Voiam să luăm o decizie bună o singură dată și apoi să ne trăim viața.

Alex

Standardul Passivhaus a oferit exact asta: o metodologie de construcție concentrată pe performanță pe termen lung, nu pe optimizări de cost pe termen scurt. Certificarea cere rezultate verificate, măsurate, nu doar „intenții” din proiect. Clădirile fie trec, fie nu trec. Această claritate a rezonat cu amândoi.

S-au gândit și la orizontul de 20 de ani. Prețurile energiei în România au fost volatile, iar criza din 2022 a dus electricitatea en-gros la 489 €/MWh înainte ca plafonările să intervină. Subvențiile la gaz se încheie în 2026. Oricine construiește astăzi o casă convențională pariază că energia va rămâne ieftină. Alex și Andreea nu au vrut să facă acest pariu.

Casa: Serenity de 95m²

Au ales modelul BIOBUILDS Serenity, 95m² cu 3 dormitoare, gândit pentru o familie mică. Construcția modulară a însemnat că locuința a fost produsă în 21 de zile în fabrica BIOBUILDS, apoi transportată și montată pe terenul lor în mai puțin de o săptămână. Durata totală de la contract la mutare: aproximativ 6 săptămâni.

Casa îndeplinește certificarea completă Passivhaus Classic: necesar de încălzire sub 15 kWh/m² pe an, etanșeitate sub 0,6 schimburi de aer pe oră la 50 Pa și energie primară sub 60 kWh/m² anual. Performanța lor măsurată a ieșit chiar mai bine: 12 kWh/m² pentru încălzire și 0,4 ACH la testul de etanșeitate, avantajul asamblării precise în condiții controlate de fabrică.

Sistemele cheie includ o unitate Zehnder MVHR (ventilație mecanică cu recuperare de căldură) care asigură aer proaspăt filtrat permanent și recuperează aproximativ 90% din căldura evacuată, ferestre tripan cu valori U de 0,8 W/m²K și o pompă de căldură aer-apă pentru necesarul minim de încălzire și apă caldă. Pereții au 300 mm de izolație din fibră de lemn, organică, „respirabilă” și foarte eficientă.

Unde se duce, de fapt, energia

Aici devin interesante datele unei Case Pasive. Într-o casă convențională din România, încălzirea domină, de regulă 55–80% din consumul total. În casa lui Alex și Andreea, ierarhia se inversează complet.

*Pompa de căldură cu SCOP 3,5 înseamnă că 1.140 kWh de căldură necesită ~325 kWh de electricitate

Revelația: apa caldă devine cel mai mare cost energetic, nu încălzirea. Acesta este semnul unei Case Pasive care funcționează corect. Când reduci necesarul de încălzire cu 90%, lucrurile care înainte erau „mărunțiș” (dușuri, mașina de spălat vase, mașina de spălat rufe) devin consumul dominant.

Încălzirea îi costă aproximativ 100 € pe an. Nu este o greșeală. SCOP 3,5 înseamnă că fiecare kWh de electricitate produce 3,5 kWh de căldură. Cu un necesar de doar 12 kWh/m², calculul este simplu: 95 m² × 12 kWh/m² = 1.140 kWh de căldură, împărțit la 3,5 = ~325 kWh de electricitate, înmulțit cu 0,25 €/kWh = aproximativ 80–100 €.

Costuri an cu an: 2023–2025

Prețurile energiei în România au fost volatile în ultimii trei ani. Plafonările au ținut electricitatea artificial jos până la mijlocul lui 2025, apoi au expirat, iar tarifele au crescut cu 30–50% aproape peste noapte. Facturile lui Alex și Andreea reflectă această realitate, dar consumul foarte mic a făcut impactul ușor de gestionat.

Observă că consumul a rămas practic constant în toți cei trei ani, în jur de 5.700 kWh anual, chiar dacă 2024 a avut o iarnă mai rece decât media, iar 2025 a adus un val de căldură în iulie. Izolația superioară și inerția termică reduc efectul extremelor meteo. Ce s-a schimbat a fost prețul, nu utilizarea.

Saltul din 2025, de la 1.200 € la 1.430 €, reflectă expirarea plafonării prețului la electricitate în iulie 2025. Consumul aproape că nu s-a schimbat (5.720 → 5.730 kWh), dar tariful mediu a crescut de la 0,21 la 0,25 €/kWh. Chiar și cu o creștere de 19%, factura anuală a urcat cu doar 230 €, pentru că baza de consum este foarte mică.

Comparativ cu o casă convențională

Cât ar fi plătit într-o casă convențională românească de 95m²? Clădirile rezidențiale medii din România consumă aproximativ 308 kWh/m² anual, una dintre cele mai ridicate valori din UE. Asta înseamnă aproximativ 29.260 kWh pe an pentru 95m².

Totuși, multe case convenționale folosesc gaz pentru încălzire (subvenționat la ~0,061 €/kWh până în martie 2026) și electricitate pentru rest. Asta face calculul „amestecat” puțin mai complex:

Economiile au crescut în fiecare an, de la 2.575 € la 2.750 € și apoi la 2.985 €, pentru că energia într-o casă convențională s-a scumpit mai repede decât într-o Casă Pasivă. Subvențiile la gaz se încheie în martie 2026, ceea ce probabil va împinge costurile de încălzire convenționale încă 50–100% în sus. Configurația lor integral electrică, deja extrem de eficientă, devine și mai avantajoasă pe măsură ce prețul gazului se apropie de piață.

Proiecție anul 4 (2026): Dacă subvențiile la gaz se termină și prețurile cresc la valori de piață (~0,10–0,12 €/kWh), doar costul încălzirii într-o casă convențională poate ajunge la 2.500–3.000 € pe an. Adaugă electricitatea pentru electrocasnice și apă caldă, iar totalul poate depăși 4.500 €. Casa lui Alex și Andreea va rămâne probabil în zona 1.400–1.500 €. Diferența se mărește.

Cum se simte, în realitate, viața în ea

Cifrele sunt utile, dar nu surprind cum este, de fapt, să locuiești într-o Casă Pasivă. Iată ce observă cel mai mult după trei ani:

Temperatură constantă

Casa păstrează 21–22°C tot anul cu intervenție minimă. Nu există zone reci lângă ferestre, nu există curenți de aer, nu există camere mai reci sau mai calde. Diferența de temperatură între podea și tavan este de obicei sub 1°C. Iarna, pornesc pompa de căldură câteva ore doar în nopțile foarte reci. Vara, umbrirea exterioară și inerția termică mențin răcoarea fără aer condiționat.

Cea mai ciudată schimbare a fost că nu mai avem o „rutină de încălzire”. În vechiul apartament, octombrie însemna calorifere, termostate, aerisit instalația. Aici, pur și simplu... nu. Casa se ocupă.

Andreea

Calitatea aerului

MVHR aduce aer proaspăt permanent, filtrat, cu temperatură stabilă și umiditate echilibrată. Nu se mai trezesc în camere închise și nu mai trebuie să aleagă între aer proaspăt și confort termic. Alergiile sezoniere ale Andreei s-au îmbunătățit vizibil, deoarece filtrele F7 rețin majoritatea polenului și particulelor. Praful se depune mult mai puțin decât în locuința lor anterioară.

Liniște

Ferestrele tripan și pereții super izolați oferă o reducere a zgomotului de 35–40 dB. Terenul lor este aproape de un drum moderat circulat, dar în interior abia aud traficul. MVHR funcționează continuu, însă la 25–30 dB, mai silențios decât un frigider. Singurul sunet regulat este, ocazional, pornirea pompei de căldură.

Schimbarea mentală

Poate cea mai mare schimbare este psihologică. Nu se mai gândesc la casă. Nu verifică prognoza ca să decidă dacă „încălzesc din timp”. Nu își fac griji dacă își vor permite să o țină caldă iarna viitoare. Casa funcționează, liniștit, în fundal, iar ei se concentrează pe restul vieții.

Asta a fost ținta inițială: o casă care are grijă de ei, nu una care cere grijă. După trei ani, exact asta au primit.

---

Pentru Alex și Andreea, economiile de 8.300 € în trei ani sunt importante, dar nu „schimbă viața”. Mai importantă este traiectoria: economii care cresc în fiecare an pe măsură ce energia pentru casele convenționale se scumpește, o clădire care va performa la fel în anul 20 ca în prezent și o viață de zi cu zi fără micile anxietăți ale unei locuințe ineficiente. Investiția nu a fost despre factura de anul acesta. A fost despre următorii 50 de ani în care nu mai trebuie să-și facă griji pentru ea.